Fapte 12,5: Deci, Petru era păzit în temniţă şi Biserica nu înceta să înalţe rugăciuni către Dumnezeu pentru el.
În timp ce execuţia lui Petru a fost amânată, sub diferite pretexte, până după Paşte, biserica lui Hristos a avut timp pentru cercetare profundă a inimii şi pentru rugăciuni fierbinţi. Cereri stăruitoare erau amestecate cu lacrimi şi post. Ei s-au rugat fără încetare pentru Petru; simţeau că lucrarea creştină nu se putea lipsi de el şi că ajunseseră la un punct în care, fără ajutorul special al lui Dumnezeu, biserica lui Hristos s-ar stinge. Istoria Mântuirii pag.293