Fapte 6,1-2: În zilele acelea, când s-a înmulţit numărul ucenicilor, Evreii care vorbeau greceşte, cârteau împotriva Evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la împărţeala ajutoarelor de toate zilele. Cei doisprezece au adunat mulţimea ucenicilor, şi au zis: „Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese.
Numărul evreilor convertiţi care vorbeau evreieşte era cu mult mai mare, dar acei greci locuiseră în Imperiul Roman şi vorbeau numai greceşte. În mijlocul lor au început să apară murmurări, că văduvelor grecilor nu li se asigurau ajutoare cu tot atâta genero-zitate ca nevoiaşilor evrei. Orice părtinire de felul acesta ar fi întristat pe Dumnezeu; şi au fost luate măsuri prompte pentru a restaura pacea şi armonia credincioşilor. Duhul Sfânt a sugerat o metodă prin care apostolii să poată fi uşuraţi de sarcina distribuirii ajutoarelor pentru săraci şi de alte poveri similare, aşa încât să poată fi lăsaţi liberi, să-L predice pe Hristos. Istoria Mântuirii pag.259