Fapte 16,27-28: Temnicerul s-a deşteptat; şi, când a văzut uşile temniţei deschise, a scos sabia şi era să se omoare, căci credea că cei închişi au fugit. Dar Pavel a strigat cu glas tare: „Să nu-ţi faci nici un rău, căci toţi suntem aici.”
Priviţi-l pe Pavel în temniţa din Filipi unde, în ciuda durerii care-i chinuia trupul, cântecul său de laudă sparge tăcerea nopţii. După ce cutremurul a deschis uşile închisorii, glasul său este iarăşi auzit, în cuvinte de voioşie pentru temnicerul păgân: „Să nu-ţi faci nici un rău, căci noi suntem toţi aici.” Fiecare om era la locul lui, reţinut de prezenţa unui tovarăş de temniţă. Temnicerul, convins de realitatea acelei credinţe care îl susţine pe Pavel, întreabă despre calea mântuirii şi, împreună cu toată casa lui, se uneşte cu grupa persecutată a ucenicilor lui Hristos. Istoria Mântuirii pag.312