„SABATUL A FOST SFINŢIT la creaţiune. Fiind rânduit pentru om, originea sa este timpul acela când „stelele dimineţii izbucneau în cântări de bucurie, şi când toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie” (Iov 38,7). Pacea odihnea asupra lumii, deoarece pământul era în armonie cu cerul. „Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse şi iată că erau foarte bune” şi El S-a odihnit în bucuria lucrării Sale încheiate (Gen. 1,31). Deoarece El S-a odihnit în Sabat, „Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o” – a pus-o deoparte pentru un scop sfânt. El i-a dat-o lui Adam ca o zi de odihnă. Era un semn de aducere aminte a lucrării de creaţiune şi, în felul acesta, un semn al puterii lui Dumnezeu şi al iubirii Sale. Scriptura zice: „El a lăsat o aducere aminte a minunilor Lui”. „Însuşirile nevăzute ale Lui… se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El” (Gen. 2,3; Ps. 111,4; Rom. 1,20). Toate lucrurile au fost create prin Fiul lui Dumnezeu. „La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu… Toate lucrurile au fost făcute prin El, şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El” (Ioan 1,1-3). Şi deoarece Sabatul este o amintire a lucrării creaţiunii, el este o dovadă a iubirii şi puterii lui Hristos.” – Hristos Lumina Lumii, pag. 282.
Pentru lumea religioasă a secolului XXI subiectul referitor la ziua de închinare şi de odihnă devine unul incitant şi în acelaşi timp unul care trezeşte controverse: care este ziua de închinare rânduită de Dumnezeu? Bisericile tradiţionale, sacramentale propovăduiesc ca dogmă imutabilă valabilitatea duminicii. Bisericile protestante şi neoprotestante au copiat exemplul bisericilor tradiţionale şi aduc tot felul de justificări în ceea ce priveşte practica păzirii duminicii. Care este adevărul biblic cu privire la acest subiect? Păzirea Sabatului zilei a şaptea cuprinde în valabilitatea ei respectarea întregului Decalog. În consecinţă, ascultarea de Legea Morală este dovada exterioară, palpabilă, a respectului, iubirii faţă de Dumnezeu, înseamnă copierea exemplului Domnului Hristos, care şi din acest punct de vedere ne-a lăsat o pildă. În Ioan 14:15-17, Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor.), care să rămână cu voi în veac; şi anume, Duhul adevărului, pe care lumea nu-l poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi, şi va fi în voi.” În materialele următoare, punem la dispoziţia cititorului, cercetătorului aflat în căutarea adevărului cu privire la acest subiect, răspunsurile fundamentate pe declaraţiile clare şi cercetătoare de inimă a Cuvântului lui Dumnezeu. Prin urmare, materialele în cauză nu doar că pot fi citite dar, sunt disponibile pentru a fi descărcate şi a fi păstrate de dumneavoastră fără nici o pretenţie din partea noastră. Vă dorim o lecturare plăcută însoţită de binecuvântările lui Dumnezeu. Adu-ti aminte 1. Adu-ti aminte 2, Adu-ti aminte 3, Adu-ti aminte 4, Adu-ti aminte 5, Adu-ti aminte 6, Adu-ti aminte 7,Adu-ti aminte 8,