Fapte 8,3: Saul de partea lui, făcea prăpăd în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei, şi-i arunca în temniţă.
Saul părea plin de un zel frenetic în timpul judecării şi uciderii lui Ştefan. Părea să fie supărat pe propria lui convingere secretă că Ştefan a fost onorat de Dumnezeu chiar atunci când oamenii l-au dezonorat. El a continuat să persecute biserica lui Dumnezeu, hăituindu-i pe credincioşi, prinzându-i în casele lor şi dându-i în mâinile preoţilor şi conducătorilor pentru a fi întemniţaţi şi ucişi. Zelul lui de a continua prigoana era o teroare pentru creştinii din Ierusalim. Autorităţile romane nu au făcut nici un efort pentru a opri această lucrare nemiloasă, ci, în secret i-au ajutat pe evrei pentru a le câştiga respectul şi a se asigura de favoarea lor. Istoria Mântuirii pag.267