2 Septembrie

Fapte 10,12-15: În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare şi târâtoare de pe pământ şi păsările cerului. Şi un glas i-a zis: „Petre, scoală-te, taie şi mănâncă.” „Nicidecum, Doamne” a răspuns Petru. „Căci niciodată n-am mâncat ceva spurcat sau necurat.” Şi glasul i-a zis iarăşi a doua oară: „Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.”

Viziunea despre tot felul de dobitoace pe care le conţinea faţa de masă şi din care i s-a poruncit lui Petru să taie şi să mănânce, fiind asigurat că ceea ce a curăţit Dumnezeu el n-ar trebui să numească spurcat sau necurat, a fost o simplă ilustraţie pentru a i se arăta adevărata poziţie a neamurilor; şi anume că, prin moartea Domnului Hristos, ele au fost făcute împreună moştenitoare cu Israelul lui Dumnezeu. Aceasta i-a transmis lui Petru atât mustrare, cât şi învăţătură. Până atunci, lucrarea lui se limitase în întregime la evrei. El privise neamurile ca fiind necurate şi excluse de la făgăduinţa lui

Dumnezeu. Mintea lui a fost acum condusă să priceapă că planul lui Dumnezeu cuprinde întreaga lume. Istoria Mântuirii pag.285

This entry was posted in Devoţional. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *